AVIZ

referitor la proiectul de Lege privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie

Analizând proiectul de Lege privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.71 din 19.03.2021 şi înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D181/22.03.2021,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei energetice, în raport de prevederile art.28 din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru  piaţa internă  de  energie electrică  şi  de  modificare a Directivei 2012/27/UE.

Totodată, prin proiect sunt instituite şi o serie de intervenţii legislative, aplicabile odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi, respectiv, 1 septembrie 2022, asupra următoarelor acte normative:

a) abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr.92/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

b) în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, la art.3 pct.16 şi art.100 pct.29 definiţia client vulnerabil se înlocuieşte cu definiţia prevăzută la art.3 alin.(1) lit.a) din prezenta lege – consumator vulnerabil de energie -;

c) modificarea art.8 alin.(1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr.27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) modificarea unor dispoziţii din Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările ulterioare.

          Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente dispoziţiile art.73 alin.(3) lit.p) din Constituţia României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.

2. Relevăm că este necesar avizul Consiliului Economic Social, conform art.2 alin.(1) şi alin.(2) lit.b) şi art.6 alin.(2) din Legea nr.248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic Social, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De altfel, şi iniţiatorul face referire la necesitatea acestui aviz la pct.5 din Secţiunea a 6-a a Expunerii de motive. 

3. Din punct de vedere al dreptului european, proiectul analizat, fără a constitui cadrul de transpunere al unei directive europene şi fără a asigura condiţiile de facilitare a aplicării unui regulament european, prezintă tangenţe cu normele europene subsumate Politicii UE în domeniul Energiei, în segmentul legislaţiei europene rezervate Energiei, în sectorul Electricitate.

          La nivelul dreptului european derivat, prezintă inicidenţă dispoziţiile art.28 din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică şi de modificare a Directivei 2012/27/UE, a căror implementare în spaţiul juridic naţional, demersul prezent îşi propune să o faciliteze, înainte de transpunerea integrală, propriu-zisă,  a normelor europene ale directivei în cauză, în consonanţă cu prevederile art.288 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE).

De menţionat în acest sens faptul că, în prezent la nivel naţional, în deplină concordanţă cu normele europene privind piaţa internă a energiei electrice,  cadrul legal în materie este asigurat de Legea energiei electrice şi a gazelor nr.123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ relevant ce se impune, însă, a fi actualizat şi îmbunătăţit, concomitent preluării la nivelul dreptului intern şi a prevederilor Directivei (UE) 2019/944, implicit ale art.28 vizate de iniţiator, al cărei termen limită de transpunere este data de 31.12. 2020, un termen evident depăşit.

          În raport de specificitatea obiectului de reglementare al proiectului analizat, al cărui resort îl reprezintă necesitatea dispunerii măsurilor cu caracter social, menite a proteja categoria clienţilor vulnerabili, într-adevăr, aşa după cum se menţionează şi în cuprinsul instrumentului de prezentare şi motivare a prezentului proiect, sunt avute în vedere, dincolo de prevederile art.64 din Legea nr.123/2012, cu modificările şi completările ulteriooare, ce statuează asupra facilităţilor de care beneficiază clienţii vulnerabili privind asigurarea serviciului de furnizare a energiei electrice, inclusiv dispoziţiile art.28 din Directiva (UE) 2019/944, de care iniţiatorul ţine cont,  premergător procesului tehnic de transpunere a directivei, în ansamblul său, norme cu caracter social, de protejare a acestei categorii de clienţi, preconizate a intra în vigoare la data de 1 septembrie 2022.

Potrivit acestor dispoziţii ale art.28 alin.(1)  din Directiva (UE) 2019/944, ”Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru protecţia clienţilor, garantând, în special, protecţia adecvată a clienţilor vulnerabili. În acest context, fiecare stat membru defineşte conceptul de clienţi vulnerabili care poate face referire la sărăcia energetică şi, printre altele, la interzicerea debranşării acestor clienţi în situaţii critice. Conceptul de clienţi vulnerabili poate include nivelurile veniturilor, ponderea cheltuielilor cu energia din venitul disponibil, eficienţa energetică a locuinţelor, dependenţa critică de echipamente electrice, din motive de sănătate, vârstă sau alte criterii. Statele membre garantează că se aplică drepturile şi obligaţiile în ceea ce priveşte clienţii vulnerabili. În special, acestea iau măsuri pentru protecţia clienţilor din zonele îndepărtate. Statele membre garantează un nivel înalt de protecţie a consumatorilor, în special în ceea ce priveşte transparenţa condiţiilor contractuale, a informaţiilor generale şi a mecanismelor de soluţionare a litigiilor”.

          Totodată, conform dispoziţiilor alin.(2) ale aceluiaşi art.28 din Directiva (UE) 2019/944, ”Statele membre iau măsuri corespunzătoare, precum prevederea de beneficii prin sistemele de asigurări sociale pentru a garanta aprovizionarea necesară clienţilor vulnerabili sau pentru a sprijini ameliorarea eficienţei energetice şi pentru a combate sărăcia energetică acolo unde este cazul .. şi pot, de asemenea, să includă măsurile luate în cadrul sistemului general de asigurări sociale.”

          Din analiza efectuată asupra prezentului proiect de lege, cu deosebire în raport de evaluarea gradului de compatibilitate a demersului legislativ cu prevederile art.28 din Directiva (UE) 2019/944, ce vizează cadrul european actual în materia măsurilor menite a asigura protecţia categoriei clienţilor vulnerabili, consolidând astfel, măsurile legale  în vigoare, asigurate de prevederile Legii nr.123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, a rezultat că elaborarea şi promovarea proiectului concură la facilitarea implementării acestor norme europene, specifice, cantonate în zona măsurilor sociale, în concordanţă cu obiectivele politicilor UE, un demers premergător preluării integrale a normelor directivei la nivelul dreptului intern.

4. Sesizăm că proiectul de lege este lipsit de formula introductivă, astfel cum este prevăzută la art.42 alin.(2) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în următoarea redactare:

„Parlamentul României adoptă prezenta lege”.

Prin urmare, aceasta trebuie să figureze imediat după titlu.

5. La art.1 alin.(1), pentru îmbunătăţirea redactării, propunem ca textul să debuteze astfel: „Prezenta lege stabileşte criteriile ...”.

La alin.(2) lit.a), pentru o corectă exprimare, textul va debuta prin sintagma „asigurarea accesibilităţii energiei”.

La alin.(3), semnalăm utilizarea expresiei „consumatorii vulnerabili din sistemul energetic”, în timp ce la alin.(1) este folosită  sintagma „consumatorilor vulnerabili de energie”, motiv pentru care, pentru menţinerea unităţii terminologice, propunem utilizarea unei singure variante în cuprinsul proiectului, ţinând cont şi de definiţia de la art.3 alin.(1) lit.a).

Reiterăm observaţia pentru întregul text al proiectului.

6. La partea introductivă a alin.(1) al art.2, pentru precizia normei, sugerăm inserarea sintagmei „pentru consumatorul vulnerabil de energie” după expresia „măsurile de protecţie socială”.

Întrucât atât la alin.(2), cât şi la alin.(5) sunt enumerate măsuri de protecţie socială, pentru evitarea paralelismului legislativ, precum şi pentru asigurarea supleţei proiectului, propunem contopirea celor două texte.

Totodată, pentru corectitudine în redactare, semnalăm că cel de al treilea alineat nu este marcat, motiv pentru care este necesar ca textul care debutează cu expresia „Măsurile non-financiare” să fie marcat prin inserarea cifrei „(3)”.

De asemenea, pentru coerenţa normei, sintagma „şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.33/2007” trebuie redată sub forma „şi cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.33/2007”.

Totodată, pentru o completă informare normativă, este necesar ca, înaintea expresiei finale „cu modificările şi completările ulterioare”, să fie inserată formularea „aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.160/2012”.

La alin.(5) lit.c), pentru evitarea dubiilor în interpretare, este necesară clarificarea textului în privinţa sintagmelor: „echipamente eficiente din punct de vedere energetic”, „aparate de uz casnic depăşite din punct de vedere tehnic şi moral”, „aparate de uz casnic eficiente din punct de vedere energetic”, şi „utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun consum de energie”, ultima fiind folosită şi la alin.(2) lit.a).

Referitor la alin.(6), este de analizat dacă, prin stabilirea de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, prin ordin al preşedintelui, a măsurilor de protecţie socială prevăzute la alin.(3), nu este afectat principiul ierarhiei actelor normative.

Totodată, din considerente de redactare, termenul „domeniul” din denumirea autorităţii respective trebuie redat cu iniţială majusculă.

7. La art.3 alin.(1), pentru stabilirea de o manieră riguroasă a accepţiunii unei expresii, la lit.a) se va defini „consumatorul vulnerabil”, iar textul se va reformula în consecinţă, incluzând referirea la vulnerabilitatea energetică.

Totodată, este necesară corelarea cu textul art.4 alin.(1), unde sunt stabilite diferitele motive ce determină vulnerabilitatea.

La lit.a), pentru corectitudine în redactare, este necesară eliminarea expresiei „sau alţi factori”, cu atât mai mult cu cât din textul iniţiatorului rezultă clar intenţia de a se fi renunţat la aceasta.

La lit.f), din raţiuni de redactare, sintagma „conform Anexei 2 din Legea nr.350/2001” trebuie redată sub forma „potrivit anexei nr.2 la Legea nr.350/2001”. Reiterăm observaţia şi pentru art.4 alin.(1) lit.d).

La lit.g), pentru unitate în redactare, este necesară eliminarea verbului „se înţelege”. Observaţia este valabilă, în mod corespunzător, şi pentru lit.o) referitor la verbul „desemnează”, precum şi pentru lit.p) în ceea ce priveşte verbul „reprezintă”.

          Totodată, titulatura corectă ce trebuie folosită este „cu avizul Administraţiei Naţionale de Meteorologie”.

La lit.h), pentru respectarea exigenţelor de tehnică legislativă, având în vedere textele de la art.2 alin.(4) şi (5), propunem următoarea reformulare a părţii de început: „ajutor pentru încălzirea locuinţei - măsură care are drept scop ...”.

De o manieră similară, propunem să fie reformulate şi textele lit.i)-k), în părţile de debut.

La lit.l), este necesară revederea expresiei care se urmăreşte a se defini – „titularul măsurilor prevăzute la lit.h) şi i)” , deoarece aceasta nu se poate regăsi ca atare în alte norme din cuprinsul proiectului. Având în vedere textele subsecvente, propunem ca la această literă să fie definit termenul „titularul”, iar trimiterea la lit.h) şi i) să fie inclusă în corpul definiţiei.

Observaţia este valabilă, în mod corespunzător, şi pentru expresia definită la lit.m).

De asemenea, la lit.l), pentru respectarea stilului normativ, este necesară revederea textului, deoarece în primele patru rânduri este folosit de 4 ori  pronumele relativ „care”.

Totodată, pentru folosirea terminologiei juridice corecte, este necesară înlocuirea sintagmei „drept de habitaţie” cu sintagma  consacrată juridic şi prevăzută în Codul civil, respectiv „drept de abitaţie”.

La lit.n), având în vedere că Legea nr.416/2001 este pentru prima oară invocată în cuprinsul proiectului, este necesară redarea titlului acesteia. Astfel, după expresia „Legea nr.416/2001”, trebuie inserată sintagma „privind venitul minim garantat”.

La lit.o), semnalăm modul ambiguu şi inadecvat unui act normativ, de explicare a sensului noţiunii de sărăcie energetică,  fiind folosite exprimări improprii şi/sau neclare ori eliptice - „din cauza combinaţiei între veniturile mici, costurile ridicate la energie şi eficienţa energetică scăzută a locuinţei” sau „asigurarea nevoilor energetice minimale servicii energetice”. De asemenea, precizăm că sunt folosite expresiile „venituri mici”, „consumuri ridicate” şi „eficienţă energetică scăzută”, fără a fi stabilită şi accepţiunea acestora.

Propunem ca în redactarea noii definiţii a expresiei „sărăcie energetică” să fie avută în vedere definiţia prevăzută la art.6 alin.(1) lit.v) din Legea nr.196/2016, propusă spre abrogare prin prezentul proiect.

La lit.p),  semnalăm că definiţia vizează doar familia, fără menţionarea persoanei singure.

La lit.q), pentru o corectă exprimare, expresia „dup caz” se va plasa după sintagma  „gazelor naturale”.

La lit.s), pentru respectarea prevederilor art.48 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „dacă (...) se utilizează un termen sau o expresie care are în contextul actului normativ un alt înţeles decât cel obişnuit, înţelesul specific al acesteia trebuie definit”, este necesară reformularea definiţiei gospodăriei, stabilindu-i-se accepţiunea juridică specifică, nu aceea comună, din Dicţionarul explicativ al limbii române.

La alin.(2), pentru evitarea dubiilor în interpretare, este necesar a se clarifica dacă prin folosirea sintagmei „în funcţie de venitul mediu net” a fost vizat venitul mediu lunar, definit la lit.n).

8. La art.4 alin.(1) lit.d), pentru claritatea normei, este necesară revederea sintagmei „gospodăriile respective”, deoarece alineatul în cauză nu menţionează gospodării.

Totodată, este necesară corelarea textului cu norma de la alin.(5), care denumeşte aceeaşi categorie de beneficiari, „consumatori vulnerabili izolaţi”.

          La alin.(2), pentru respectarea stilului normativ, este necesară eliminarea trimiterii la art.3 alin.(1) lit.n), deoarece stabilirea înţelesului unor termeni şi expresii, în cadrul articolului destinat definiţiilor, are ca scop evitarea încărcării inutile a restului normelor.

          Reiterăm observaţia pentru art.7 alin.(4), precum şi pentru toate situaţiile similare.

La alin.(3), întrucât trimiterea nu se poate face decât la o normă în vigoare, semnalăm necesitatea revederii textului în privinţa trimiterii la vârsta standard de pensionare, prevăzută în anexa nr.5 la Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la datele de intrare în vigoare a celor două acte normative, respectiv 1 septembrie 2022 - prevăzută la art.42 alin.(1) din proiect şi data de 1 septembrie 2023, stabilită pentru intrarea în vigoare a Legii nr.127/2019, ca urmare a modificării art.182 alin.(1) prin  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.8/2021.

La alin.(4), semnalăm că situaţiile enumerate au o formulare ambiguă, de natură a afecta claritatea şi predictibilitatea dispoziţiilor, fiind necesară completarea acestora şi stabilirea unor criterii/nivele minime care să vizeze „menţinerea stării de sănătate”, „alterează gândirea”,  „restricţionează deplasarea” ori „deficienţe de vedere sau de auz”.

La alin.(6), propunem ca enumerarea documentelor doveditoare să fie exemplificativă, nu limitativă, aşa cum este în textul preconizat, fiind necesară reformularea în consecinţă.

9. La art.5, pentru evitarea dubiilor în interpretare, este necesar a se clarifica dacă familiile/persoanele singure menţionate pot beneficia în mod cumulativ de mai multe măsuri de protecţie socială prevăzute în prezentul proiect.

10. La art.6 alin.(2) lit.a), pentru un spor de rigoare normativă, sintagma finală „denumit în continuare ajutor pentru energie termică” trebuie redată astfel: „denumit în continuare ajutor pentru energie termică”.

La alin.(3), întrucât contractele de muncă nu constituie reglementări, este necesară clarificarea textului în privinţa sintagmei „a altor reglementări specifice pentru diverse ramuri economice”.

La alin.(4), norma este eliptică, nefiind prevăzut cine plăteşte furnizorului contravaloarea ajutorului pentru încălzire. De asemenea, este necesară reformularea părţii de început conform sublinierii de mai sus, deoarece ajutorul se acordă, iar contravaloarea acestuia se plăteşte.

La alin.(5) şi (7), din aceleaşi raţiuni, textul va debuta prin expresia „Contravaloarea ajutorului”.

La alin.(8), potrivit exigenţelor normative, este necesară eliminarea titlului Legii nr.416/2001, având în vedere că acest act normativ nu se află la prima menţionare în textul proiectului.

11. La art.7 alin.(1), recomandăm revederea normei în privinţa expresiei „sub forma compensaţiei procentuale”, eventual prin includerea unei trimiteri la articolul din proiect în care acesta este prevăzută.

12. La art.8 alin.(1), pentru evitarea dubiilor în interpretare, este necesar a se preciza dacă ajutorul se acordă doar pentru o singură locuinţă.

În ceea ce priveşte textul de la alin.(3), pentru o corectă sistematizare, propunem ca acesta să fie inclus în cuprinsul definiţiei de la art.3 alin.(1) lit.f).

Totodată, pentru respectarea terminologiei Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, este necesară revederea sintagmei „cultele religioase cu scop monahal”.

La alin.(5) lit.a), este necesară revederea formulării incorecte „cetăţeni ai ... Spaţiului Economic European”, legătura de cetăţenie fiind cu state, nu cu respectivul spaţiu.

Totodată, pentru corectitudinea informaţiei juridice în ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.194/2002, este necesar ca, după titlul acesteia, să fie inserată sintagma „republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, întrucât republicarea a încorporat în textul actului de bază inclusiv modificările şi completările aduse prin legea sa de aprobare.

Observaţia este valabilă, în mod corespunzător, şi pentru lit.c).

La lit.b), semnalăm că textul nu este complet, încheindu-se prin expresia „în condiţiile”. Se impune, de aceea, reanalizarea şi reformularea corespunzătoare a acestuia.

Totodată, pentru corectitudine normativă, expresia „cu completările şi modificările ulterioare” trebuie redată sub forma „cu modificările şi completările ulterioare”.

La alin.(6), întrucât ajutorul pentru încălzirea locuinţei se acordă familiilor sau persoanelor singure, este necesară clarificarea normei în privinţa sintagmei „din motive tehnologice sau economice au fost debranşaţi”.

13. La art.9 alin.(3), pentru corectitudinea şi fluenţa textului, este necesară eliminarea conjucţiei „şi” antepusă verbului „nu se încadrează”.

La alin.(4), pentru caracterul complet al normei, expresia „autorităţile administraţiei publice” trebuie redată sub forma „autorităţile administraţiei publice locale”.

La alin.(5), pentru precizia normei, recomandăm completarea trimiterii la Legea nr.372/2005 cu dispoziţiile vizate.

La  alin.(6), sugerăm să se analizeze dacă nu ar trebui să se stabilească la nivelul legii criteriile de acordare, precum şi nivelul sprijinului financiar prevăzut la alin.(1) – (5), şi nu la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, norma propusă putând duce la apariţia unor situaţii de inegalitate între aceleaşi categorii de persoane vulnerabile.

14. La art.10, pentru asigurarea caracterului complet al normei, recomandăm includerea, în finalul textului, a unei trimiteri la art.33 alin.(4) din proiect. De asemenea, pentru evitarea dubiilor în interpretare, este necesar a se preciza că sunt avute în vedere doar sumele acordate necuvenit ca ajutoare pentru încălzire, şi nu orice sume încasare cu titlu necuvenit de titularul ajutorului.

Totodată, pentru completarea informaţiei juridice privitoare la Legea nr.277/2010, sintagma „cu modificările ulterioare” trebuie înlocuită cu menţiunea „cu modificările şi completările ulterioare”, observaţie  valabilă şi pentru art.14 alin.(7).

15.    La art.11, semnalăm lipsa de coerenţă a alin.(1), conţinutul ideatic din partea introductivă necontinuându-se în mod firesc la lit.a) şi b).

16. La art.13 alin.(2) teza I, pentru o corectă exprimare juridică, sintagma  „în termenul de scadenţă de 15 zile” se va înlocui prin sintagma  „în termen de 15 zile”, iar sintagma  „în termen de 15 zile de la termenele înscrise pe factură” prin sintagma „în termen de 15 zile de la datele menţionate în factură”.

Din aceleaşi raţiuni, precum şi pentru evitarea pleonasmului scadenţa având, în acest context, sensul de dată a expirării termenului de plată, propunem următoarea redactare a tezei a II-a: „Data emiterii facturii şi scadenţele se menţionează în factură”. De asemenea, la teza a III-a, expresia „data scadenţei” se va înlocui prin termenul „scadenţă”.

17. La art.14 alin.(2), este necesară completarea titlului Hotărârii Guvernului nr.50/2011, cu textul „privind venitul minim garantat”, care va figura după expresia „Legii nr.416/2001”.

La alin.(7), cu referire la exprimarea „pentru respectarea prevederilor art.8 alin.(3)” este de analizat dacă aceasta este corectă din punct de vedere al manierii redacţionale, avându-se în vedere contextul în care este încadrată.

18. La art.15 alin.(4), din considerente de redactare, sintagma finală trebuie redată astfel: „denumită în continuare agenţie teritorială”.

19. La art.17 alin.(1) teza  a II-a, pentru evitarea dubiilor în interpretare, este necesară dezvoltarea expresiei „pot fi emise fie individual, fie colectiv”.

          La alin.(6), pentru asigurarea caracterului complet al normei, este necesară prevederea unui termen de comunicare a respingerii cererii.

20. La art.20 alin.(5), pentru fluenţa normei, expresiile „cu un număr de peste 1.000 clienţi”, respectiv „în domeniul energiei termice ori gazelor naturale” trebuie redate după cum urmează: „cu un număr de peste 1.000 de clienţi”, respectiv „în domeniul energiei termice ori al gazelor naturale”.

21. La art.26 alin.(3), este necesar a se clarifica de când se cuvine dreptul la suplimentul de energie, începând cu data depunerii cererii sau începând cu luna următoare depunerii.

22. În ceea ce priveşte marcarea secţiunilor, semnalăm că Secţiunea a 5-a este marcată de două ori, motiv pentru care este necesară revederea şi renumerotarea secţiunilor subsecvente.

23. La art.29 alin.(2), pentru un plus de precizie al redactării, expresia „cu titlu de ajutor pentru combustibili solizi sau petrolieri prevăzut la art.6 alin.(2) lit.d)” trebuie redată sub forma „cu titlu de ajutor pentru combustibili solizi şi/sau petrolieri prevăzut la art.6 alin.(2) lit.d)”, observaţie valabilă pentru toate situaţiile similare din cuprinsul proiectului.

24. La art.32 alin.(1), semnalăm că referirea generică „în termenele prevăzute de prezenta lege” nu asigură precizie normei, prin urmare ar trebui reanalizată şi reformulată.

25.  La art.33 alin.(4), pentru corectitudinea informaţiei juridice, este necesar ca sintagma „aprobată prin Legea nr.266/2015, cu modificările şi completările ulterioare” să fie redată astfel: „aprobată cu modificări prin Legea nr.266/2015, cu modificările şi completările ulterioare”.

26. Întrucât titlul Secţiunii a 6-a este foarte restrâns, propunem dezvoltarea acestuia astfel: „Alte măsuri de protecţie socială”.

27. La art.35 alin.(1), pentru unitate terminologică, sintagma  „măsurile de sprijin” se va înlocui prin sintagma  „măsurile de protecţie socială” (a se vedea art.2).

          La alin.(2), din aceleaşi raţiuni, textul va debuta prin expresia „Măsurile financiare”.

28. Întrucât la cap.I –III sunt redate titluri ce exprimă sintetic reglementările pe care le cuprind, pentru unitate redacţională, este necesar ca şi cap.IV să fie prevăzut cu titlu.

29. La art.36, este necesară revederea şi modificarea textului, deoarece actualizarea nu se poate face în funcţie de evoluţia veniturilor populaţiei, ci în funcţie de un indicator comunicat de Institutul Naţional de statistică: rata medie anuală a inflaţiei sau indicele anual al preţurilor de consum.

30. La art.37 alin.(1), pentru respectarea exigenţelor în exprimare, recomandăm inserarea conjuncţiei „şi” înaintea sintagmei „art.19 alin.(3) – (6)”.

La alin.(2) lit.a), referirea generică la întocmirea şi depunerea documentelor „înainte de împlinirea termenelor prevăzute la art.14 alin.(7), art.15 alin.(1) şi art.17 alin.(2) şi (7)” trebuie reanalizată şi reformulată. Avem în vedere faptul că, în lipsa indicării exprese a unui termen, calculat în raport cu termenele avute în vedere de text, până la care trebuie întocmite şi depuse respectivele documente, norma nu întruneşte condiţiile de claritate şi de previzibilitate specifice unei dispoziţii sancţionatorii în materie contravenţională.

          La alin.(3), pentru precizie normativă şi pentru respectarea uniformităţii în materia stabilirii contravenţiilor, expresia „situaţia în care titularul nu a respectat prevederile” trebuie înlocuită cu sintagma „nerespectarea de către titular a prevederilor”.

La alin.(5), având în vedere că Hotărârea Guvernului nr.81/2020 nu a suferit intervenţii legislative de modificare, pentru corectitudinea informaţiei, sintagma „modificările şi” se va elimina.

          La alin.(7), precizăm că art.28 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.203/2018, prevede  posibilitatea contravenientului de a achita în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, aceste dispoziţii fiind aplicabile şi în ceea ce priveşte contravenţiile prevăzute în prezentul proiect. Menţionăm că, spre deosebire de soluţia legislativă anterioară modificării prin Legea nr.203/2018, în prezent, reglementarea-cadru în materia contravenţiilor nu mai stabileşte necesitatea unei norme exprese referitoare la posibilitatea achitării, în termen de 15 zile, a jumătate din minimul amenzii.

          Cu toate acestea, întrucât norma propusă la alin.(7) cuprinde, în plus faţă de reglementarea-cadru în materia contravenţiilor, şi stabilirea posibilităţii contravenientului de a achita pe loc jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin.(1) ‑ (3), după expresia „pe loc” ar trebui introdusă sintagma „prin derogare de la dispoziţiile art.28 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare”.

          La alin.(8), pentru rigoarea exprimării, sintagma „în conformitate cu prevederile” trebuie înlocuită cu expresia „potrivit prevederilor”.

Pentru asigurarea uniformităţii în reglementarea domeniului contravenţiilor, propunem ca în cuprinsul alin.(9) să fie utilizată formula consacrată în cazul normei de completare cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001:

                   „(9) Contravenţiilor prevăzute la alin.(1) - (3) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare”.

          La alin.(10), pentru un spor de claritate a normei, expresia „întocmite de către personalul împuternicit în condiţiile alin.(4) lit.a)” trebuie înlocuită cu sintagma „întocmite de personalul prevăzut la alin.(4) lit.a)”.

31. Având în vedere că art.40 – 42 cuprind dispoziţii tranzitorii şi finale, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă se impune  redarea acestora în finalul proiectului.

32. La art.41, referitor la adoptarea normelor metodologice de aplicare a legii, în termen de 90 de zile de la data publicării, semnalăm că actele normative produc efecte juridice de la data intrării în vigoare şi nu de la publicare, prin urmare adoptarea normelor respective se poate face numai în temeiul unei dispoziţii legale în vigoare.

          În acest sens, o soluţie ar fi introducerea unei excepţii la  art.42 alin.(1) prin completarea normei, după cum urmează:

          „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2022, cu excepţia art.41, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României Partea I”.

          În această situaţie, norma propusă pentru art.41 ar trebui redată astfel:

          „Art.41. - În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentului articol, la propunerea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, se adoptă prin hotărâre a Guvernului normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi care intră în vigoare la 1 septembrie 2022”.

          În funcţie de adoptarea acestei soluţii, se impune şi  renumerotarea în mod corespunzător a articolelor şi reconsiderarea normelor de trimitere.

33. La art.42 alin.(2), referitor la dispoziţia de abrogare a  Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2011,  facem precizarea că există deja o dispoziţie expresă de abrogare a acesteia, prevăzută în Legea nr. ,196/2016  şi care urmează să intre în vigoare la data de 1 aprilie 2022.

         Dacă se intenţionează menţinerea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. ,70/2011 până la data de 1 septembrie  2022, este necesară modificarea în  mod corespunzător a prevederilor art. ,96 lit. ,c) din  Legea nr. ,196/2016.

          În subsidiar, precizăm că în cazul abrogărilor se menţionează şi editorialul în care  actele normative au fost publicate.

34. La art.43, este necesară revederea textului, deoarece soluţia preconizată se poate realiza numai prin modificarea expresă a normelor vizate ce cuprind definiţii. 

35. La art.44, din considerente de tehnică legislativă, propunem redactarea sub forma:

          „... La articolul 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 (...) alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:”.

36. La art.45, formulăm următoarele observaţii şi propuneri:

a) la partea introductivă, din considerente de ordin redacţional, termenul „inclusiune” se va reda sub forma „incluziune”, iar pentru o corectă informare sintagma „şi completările” se va elimina.

b) pentru respectarea uzanţelor în redactarea actelor normative, părţile dispozitive de la pct. 6,7,9-17 şi 20-22. se vor reda astfel:

          „6. La capitolul II, secţiunea a 4-a, alcătuită din art. 20 – 27 se abrogă.”;

          „7. La articolul 29 alineatul (2) va avea următorul cuprins:”;

          „9. La articolul 33 alineatul (2) va avea următorul cuprins:”;

          „10. La articolul 38 alineatul (3) va avea următorul cuprins:”;

          „11. La articolul 38 alineatul (5) se abrogă.”;

         „12. La capitolul III, secţiunea a II – a şi secţiunea a III –a, alcătuită din art. 43-55, se abrogă.”;

          „13. La articolul 58, alineatul (2) se abrogă.”;

          „14. La articolul 66, partea introductivă a alineatului (2) va avea următorul cuprins:”;

          „15. La articolul 69 alineatul (2) va avea următorul cuprins:”;

          „16. La articolul 73, alineatele (2) şi (3) se abrogă.”;

          „17. La articolul 74 alineatul (1) va avea următorul cuprins:”

          „20. La articolul 86 alineatul (1), litera d) va avea următorul cuprins:”.

          „21. La articolul 86 alineatul (1), literele e) şi f) se abrogă”.

          „22. La articolul 90 alineatul (1) va avea următorul cuprins”.

          c) La pct.7 referitor la textul preconizat pentru art.29 alin.(2), pentru o redactare corectă în cadrul enumerării, sintagma  „tipul de locuinţă, şi numărul persoanelor” se va înlocui prin sintagma  „tipul de locuinţă, numărul persoanelor”.

d) La pct.14, semnalăm că preambulul reprezintă o parte constitutivă a actului normativ (a se vedea art.40 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), şi nu un element din structura unui articol/alineat, elementul vizat de iniţiatori spre a fi modificat denumindu-se parte introductivă.  Prin urmare, partea dispozitivă de la pct.14 se va reformula în consecinţă.

e) la pct.15, la textul propus pentru alin.(2) al art.69, pentru precizia normei, sugerăm analizarea normei de trimitere la art.33 alin.(6), deoarece alineatul respectiv cuprinde prevederi ce vizează răspunderea pentru datele şi informaţiile verificării în teren a condiţiilor de acordare a venitului minim de incluziune.

f) la pct.20, la textul propus pentru art.86 alin.(1) lit.d), semnalăm că norma de trimitere la art.40 alin.(4) este eronată, fiind necesară analizarea acesteia.

g) la pct.22, la textul propus pentru alin.(1) al art.90,  sugerăm ca formularea „până la data intrării în vigoare a prezentei legi” să fie reconsiderată, întrucât potrivit art.62 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare „dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta”.

PREŞEDINTE

Florin IORDACHE

Bucureşti

Nr.